Nutritie

Alimentația nesănătoasă şi nivelul redus al activității fizice sunt printre principalele patru cauze ale apariției și dezvoltării bolilor netransmisibile. Vorbim despre bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, atacul cerebral, afecțiunile musculo-scheletale, unele tipuri de cancer  şi afecțiuni mintale. Pe termen lung, creșterea morbidității prin bolile netransmisibile va avea un impact negativ asupra speranței de viață şi va reduce calitatea vieții.

Peste 80% din cazurile anuale de deces înregistrate în Republica Moldova sunt condiționate de bolile netransmisibile. Bolile cardiovasculare sunt cauza a 55-57% din decesele înregistrate anual, cancerul este cauza a circa 14% din decese, bolile aparatului digestiv sunt cauza a circa 10% din decese.

Povara bolilor cauzate de alimentația proastă este înaltă și continuă să crească.

Politici internaționale în domeniul nutriției

Pentru abordarea factorilor de risc asociați cu bolile cronice legate de dietă, Asambleea Mondială a Sănătății a adoptat în mai 2004 „Strategia Globală privind Dieta, Activitatea Fizică şi Sănătatea”. Strategia accentuează necesitatea limitării consumului de grăsimi saturate, acizi grași trans, sare şi zaharuri şi creșterea consumului de fructe şi legume, şi a nivelului de activitate fizică.
În anul 2006, Comitetul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (în continuare – OMS) la cea de-a 56-a sesiune a adoptat o strategie comprehensivă de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, (Rezoluția EUR/RC56/R2). Rezoluția a fost răspunsul OMS specific regiunii Europene la Strategia Globală de prevenire şi control al bolilor netransmisibile adoptată de Asambleea Mondială a Sănătății în anul 2000.
În anul 2010, Asambleea Mondială a Sănătății a adoptat un set de recomandări privind marketingul alimentelor şi al băuturilor nealcoolice pentru copii, susținute ulterior de cadrul de implementare al acestui set.
În anul 2006, la conferința Ministerială Europeană privind Combaterea Obezității printre Copii, care s-a desfășurat la Istanbul, a fost adoptată Carta Europeană de Combatere a Obezității, prin care statele-membre s-au angajat să-şi fortifice eforturile în lupta cu obezitatea şi să plaseze obezitatea ca povară pentru sănătatea publică la un nivel înalt în agenda politică. Carta a identificat o serie de obiective, principii şi un cadru de acțiuni şi a solicitat adoptarea programelor în vederea transpunerii angajamentelor Cărții în acțiuni specifice şi mecanisme de monitorizare.
În anul 2007, cel de-al 57-lea Comitet Regional a adoptat Planul European de Acțiuni în domeniul Alimentației şi Nutriției pentru anii 2007-2012 (Rezoluția EUR/RC/57/R4), identificând un spectru de acțiuni de îmbunătățire a nutriției şi siguranței alimentelor, care a fost implementat cu participarea mai multor sectoare guvernamentale şi cu implicarea actorilor publici şi privați. Documentul a chemat statele-membre să elaboreze, implementeze şi guverneze politici în domeniul nutriției şi alimentației.
Prima Conferință Ministerială Mondială privind stilul de viață sănătos şi controlul bolilor netransmisibile, care a avut loc în aprilie 2011, a adoptat Declarația de la Moscova, adoptată ulterior de Asambleea Mondială a Sănătății prin rezoluția WHA64.11. Această reuniune a luat în considerare o serie de „best buys”, inclusiv acțiunile recomandate referitor la consumul de sare şi grăsimi trans, limitarea expunerii copiilor la publicitatea produselor cu conținut înalt de grăsimi saturate, zaharuri şi sare. Evenimentul a fost urmat, în septembrie 2011, de reuniunea de nivel înalt al Națiunilor Unite privind bolile netransmisibile, care a aprobat declarația politică a Reuniunii de nivel înalt a Asambleii Generale privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, adoptată ulterior la sesiunea a 66-a a Asambleii Mondiale a Sănătății.
În anul 2011, Comitetul Regional pentru Europa al OMS a adoptat Planul de acțiuni de implementare a Strategiei Europene de Prevenire şi Control al bolilor netransmisibile pentru anii 2012-2020 (Rezoluția EUR/RC61/R3). Trei din cele cinci intervenții prioritare țintesc „promovarea consumului sănătos prin politici fiscale şi de marketing”, „ eliminarea grăsimilor trans din alimente (şi înlocuirea lor cu grăsimi polinesaturate)” şi „reducerea sării”.
În septembrie 2012, Comitetul Regional pentru Europa al OMS, în cadrul sesiunii a 62-a a adoptat cadrul nou al politicii europene de sănătate, Sănătate 2020. Sănătate 2020 susține acțiunile în cadrul Guvernului şi ale societății pentru îmbunătățirea semnificativă a sănătății şi bunăstării populației, reducerii inegalităților în sănătate, fortificării sănătății publice şi asigurării unor sisteme de sănătate centrate pe oameni, universale, echitabile, durabile şi de calitate înaltă.
În iulie 2013, la conferința ministerială de la Viena, miniștrii sănătății din țările regiunii europene a OMS au adoptat Declarația de la Viena privind nutriția şi bolile netransmisibile în contextul documentului Sănătate 2020. Declarația conține cinci domenii prioritare de acțiuni:
1) crearea unui mediu alimentar sănătos şi încurajarea activității fizice pentru toate grupurile populaționale;
2) promovarea beneficiului alimentației sănătoase pe parcursul vieții, în special pentru grupurile vulnerabile;
3) fortificarea sistemelor de sănătate în vederea promovării sănătății şi asigurării serviciilor pentru bolile netransmisibile;
4) susținerea supravegherii, monitorizării, evaluării şi cercetării în domeniul statutului nutrițional şi comportamentului alimentar al populației;
5) fortificarea administrării alinatelor şi a rețelelor de alimente şi abilitarea comunităților să participe în activitățile de promovare a sănătății şi prevenire a bolilor.
Comisia Europeană a adoptat în anul 2007 Cartea albă privind Strategia Europeană în domeniul nutriției, supragreutății şi obezității şi a problemelor de sănătate legate de acestea COM(2007) 279 final. Scopul Cărții albe este stabilirea unei abordări integrate la nivelul UE care să contribuie la reducerea sănătății nesănătoase din cauza nutriției precare, supragreutăţii şi obezității.

Situația în Republica Moldova

Republica Moldova se confruntă cu povara dublă a malnutriției. Pe de o parte – subnutriția şi deficiențele nutriționale, caracteristice țârilor în curs de dezvoltare, pe de alta – supragreutatea şi obezitatea, caracteristice țârilor dezvoltate. 6% dintre copiii cu vârsta până la 5 ani au retard statural, condiționat de insuficiența cronică de energie, iar a cincea parte dintre copii suferă de anemie (Studiul de indicatori multipli în cuiburi, Republica Moldova, 2012). Circa o treime dintre femeile de vârstă fertilă şi peste 40% dintre femeile gravide au anemie. Jumătatea din populația adultă este supraponderală sau obeză.
Unul din trei copii din Republica Moldova suferă de deficiență de iod. Femeile de vârstă fertilă, cele care alăptează şi copiii sunt cele mai susceptibile grupuri la deficiența de iod. Deficiența de iod este determinată de nivelul scăzut al conținutului de iod în factorii de mediu, de aceea pentru prevenirea tulburărilor prin deficit de iod sunt necesare intervenții permanente de suplimentare cu iod a populației.
Circa două treimi din populația cu vârsta de peste 40 de ani, aparent sănătoasă, are valorile tensiunii arteriale şi ale colesterolului mărite. Nutriția şi alimentația proastă şi factorii de risc asociați sunt responsabili de pierderea anuală a 50% din anii de viață sănătoși la femei şi 35% – la bărbați.
Alimentația nesănătoasă şi nivelul redus al activității fizice sunt printre principalele 4 cauze ale bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, hipertensiunea, diabetul de tip 2, atacul cerebral, unele tipuri de cancer, afecțiunile musculoscheletale şi unele afecțiuni mintale. Pe termen lung, creșterea morbidității prin boli netransmisibile va avea un impact negativ asupra speranței de viață şi va reduce calitatea vieții.
Peste 80% din cazurile anuale de deces înregistrate în Republica Moldova sunt condiționate de bolile netransmisibile. Bolile cardiovasculare sunt cauza a 55-57% din decesele înregistrate anual, cancerul este cauza a circa 14% din decese, bolile aparatului digestiv sunt cauza a circa 10% din decese.
Doar jumătate dintre copiii cu vârsta până la 7 ani consumă zilnic lapte şi 62% consumă zilnic fructe şi legume (2009), cu diferențe semnificative între mediul urban şi rural şi nivelul de venituri al familiei. Fructele şi legumele sunt mai accesibile pentru majoritatea populației doar în sezon.

Politici naționale

Programului național în domeniul alimentației şi nutriției pentru anii 2014-2020 (în continuare – Program) constă în reducerea poverii morbidității şi a dizabilității prevenibile şi a mortalității premature evitabile din cauza bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriție şi deficiențele nutriționale.
Obiectivele specifice ale prezentului Program sunt:
1) instituirea unei administrări adecvate în domeniul sănătății nutriționale şi asigurarea funcționării durabile a acesteia;
2) creșterea, către anul 2020, a proporției alăptării exclusive în primele 6 luni de viață până la 60% şi medianei duratei alăptării până la cel puțin 4 luni;
3) reducerea expunerii la factorii de risc determinați de inegalitate şi nutriționali modificabili pentru bolile netransmisibile, subnutriție şi deficiențele de micronutrimente prin crearea, către anul 2020, a mediului care promovează sănătatea nutrițională în 80% din instituțiile de învățământ, 70% din spitale şi 30% din locurile de muncă;
4) reducerea, către anul 2020 în comparație cu anul 2014:
a) a consumului de grăsimi saturate şi de zaharuri adăugate cu 3% şi 5%, respectiv, ca fracție din consumul total de energie;
b) a consumului de acizi grași trans la mai puțin de 1% ca fracție din consumul total de energie;
c) a consumului de sodiu/sare cu 30% (mai puţin de 8 g/zi);
d) zero creștere în prevalența obezității la copii şi adulți.

Ce este alimentația sănătoasă?

Alimentația sănătoasă nu înseamnă renunțarea la alimentele preferate. Pur și simplu, alimentația sănătoasă înseamnă să mănânci echilibrat, exact cât are nevoie organismul tău ca să extragă proteinele necesare: carbohidrații, grăsimile, fibrele, vitaminele, fitonutrienți etc.

În esență, nici un produs nu este sănătos sau nesănătos, benefic sau dăunător, totul depinde de cantitatea consumată și de frecvența meselor.

Ce trebuie să mâncați mai des, și ce mai rar, va arăta piramida alimentației sănătoase. În același timp, renunțarea necoordonată la unele produse alimentare poate afecta echilibrul alimentar, astfel încât organismul nu va mai obține substanțele necesare, fapt ce va afecta starea de sănătate.

Studiile arată că majoritatea oamenilor se alimentează neechilibrat – prea puține fructe, legume și pește, și prea multe alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi saturate.

Alimentația echilibrata și mișcarea fortifică sănătatea și vitalitatea, acestea reduc semnificativ riscul bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului de tip 2 și altor maladii nontransmisibile.

În mass-media și pe internet sunt o mulțime de informații controversate despre alimentația sănătoasă. Păstrați-vă mintea limpede și amintiți-vă că niciun produs nu are proprietăți de panaceu.

Totuși, unele substanțe sau nutrimente din anumite produse pot ajuta la reducerea riscului de îmbolnăvire sau combaterea bolilor, mai ales dacă adăugați la alimentația sănătoasă suficientă activitate fizică.

La baza alimentației sănătoase stau următoarele principii:

• mâncați în funcție de necesități;
• mâncați echilibrat;
• în cantități moderate poți manca tot ce îți dorești;
• alimentația variată vă va ajuta să respectați aceste principii;
• consumați alimente ecologice

Blog vezi toate postările
Evenimente vezi toate evenimentele