Tutun

Consumul tutunului este cauza a cel puţin şase grupuri de boli cronice devastatoare: maladiile cardiace, cerebrovasculare, pulmonare distructive, cancer, diabet zaharat, ateroscleroza.

Fumătorii și persoanele care sunt expuse la fumul de tutun sunt victimile care completează statisticile morbidității și micșorează statisticile numărului de populaţie, ceea ce reprezintă una dintre principalele provocări ale sănătăţii publice şi ale securităţii demografice a Republicii Moldova.

Situația în domeniul controlului tutunului din Republică Moldova necesită elaborarea şi aplicarea în continuare a documentelor din domeniu: Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului și a Programului național privind controlul tutunului pentru anii 2017 – 2021, la fel și Hotărârile de Guvern nr. 1065/2016 pentru aprobarea regulamentelor sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe și nr. 613/2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete şi a produselor conexe.
Necesitatea aplicării masurilor de reducere a fumatului se justifică și prin rezultatele Studiului STEPS, 2013. Studiul prezintă prevalența fumatului în rândul bărbaților de 43,6%, femei de 5,6% și în total de 25,3%.
În același timp, studiul a făcut analiza consumului produselor din tutun și a produselor din tutun care nu ard (țigările electronice) la adolescenții de 13-15 ani. Astfel, prevalența consumulii de tutun, în rîndul băieților este de 13%, la fete de 2,0% și în total – 9,9%, iar prevalența consumului țigărilor electronice la băieți este de 2,2%, la fete de 2,4%, total – 2,3%.

Documentul conține un plan de acțiuni de implementare a acestuia şi instituirea Consiliului Coordonator Naţional în domeniul Controlului Tutunului cu aprobarea Regulamentului acestuia. Programul conţine 11 capitole și 35 puncte.
Capitolul „Identificarea problemelor” conţine date despre problemele privind mortalitatea şi morbiditatea legate de consumul de tutun în Republica Moldova, poziția Republicii Moldova faţă de ţările din regiunea europeană a OMS; despre prevalenţa fumatului printre diferite grupuri populaţionale; despre costurile economice ale impactului consumului de tutun asupra sănătăţii. Este descrisă evoluţia situaţiei în contextul semnării şi ratificării CCCT, sunt expuse neconformităţile dintre CCCT şi a legislaţiei comunitare în domeniu.
Capitolele „Scopul şi obiectivele programului” şi „Acţiunile ce urmează a fi întreprinse”, sunt definite în conformitate cu MPOWER, Raportul OMS privind epidemia globală a tutunului din anul 2009 şi Raportul misiunii din UE din octombrie 2010 care recomandă aplicarea şi armonizarea legislaţiei naţionale cu directivele şi recomandările UE şi a altor documente internaţionale în domeniu.
Scopul Programului constă în ameliorarea stării de sănătate a populaţiei prin reducerea consumului de tutun și produselor conexe, precum şi asigurarea punerii în aplicare a Convenţiei-cadru la care Republica Moldova a aderat în anul 2009 și a Protocoalelor la Convenția dată și legislației Uniunii Europene în domeniul controlului tutunului.
Pe perioada implementării Programului până în anul 2021 se prevede realizarea următoarelor obiective:
1) alinierea, pînă în anul 2019, a legislației naţionale în domeniul controlului asupra tutunului, în conformitate cu dispoziţiile CCCT şi a legislației Uniunii Europene;
2) instituirea, unui sistem naţional de supraveghere şi monitorizare a tendinţelor privind morbiditatea şi mortalitatea provocate de consumul articolelor din tutun, precum şi a producerii, promovării, comercializării, politicilor de preţuri şi de taxare a articolelor din tutun şi a sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în domeniu;
3) identificarea precoce şi cuprinderea în programe de consiliere pînă la 80%, către anul 2021 din populaţia fumătoare, precum şi de tratament, la adresare, a persoanelor dependente de tutun;
4) informarea şi educarea populaţiei în privința diferitelor aspecte de sănătate, sociale şi economice, legate de consumul de tutun, cu sporirea ponderii populaţiei generale care posedă cunoştinţe până la 75%, a copiilor şi tinerilor până la 95%, către anul 2021, comparativ cu anul 2016;
5) implementarea, către anul 2018, a interdicțiilor privind accesul la articolele din tutun al persoanelor pînă la 18 ani, fumatul în locurile publice şi crearea locurilor de muncă fără fumat;
6) implementarea până în anul 2018 cerințelor privind etichetarea, prezentarea avertismentelor de sănătate, a altor informații ce trebuie să apară pe pachetul unitar și pe ambalajul exterior cu introducerea pictogramelor de avertizare pe ambalajele articolelor din tutun, cu creşterea dimensiunii existente a avertismentelor cu cel
8) prezentarea propunerilor Ministerului Finanțelor privind impozitarea produselor ce conţin tutun, pentru a fi examinate în cadrul elaborării Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu ca parte componentă a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu;
9) asigurarea, către anul 2021, a evidenţei importurilor şi reducerea cu 100% a importului ilicit de articole din tutun.

Majoritatea respondenților susțin că expunerea la fumul de țigară este dăunătoare și poate cauza probleme grave de sănătate. În același timp, fumătorii înregistrează cote mai scăzute față de ex-fumători și nefumători cu privire la nivelul de cunoștințe referitor la dauna fumatului. Ca și în studiile precedente, marea majoritate a respondenților cunoaște despre faptul că fumatul provoacă cancer pulmonar, indiferent de statutul respondentului. În ce privește bolile de inimă, afecțiunile creierului și infertilitate, nivelul de informare al fumătorilor este mai mic decât cel al nefumătorilor și ex-fumătorilor.
Atitudini
În studiul elaborat în anul 2017 crește cota fumătorilor care sunt îngrijorați că fumatul le va afecta sănătatea, comparativ cu rezultatele din 2015. Fiecare al doilea respondent este împotriva la expunerea pachetelor de țigări în cele mai vizibile locuri din magazine și chioșcuri, la utilizarea de elemente care scot în evidență produsele de tutun și la expunerea/ afișarea în vitrină a pachetelor de țigări în magazine și chioșcuri. Fumătorii împărtășesc aceste păreri într-o măsură mai mică.
Mai mult de două treimi dintre respondenți susțin comercializarea țigărilor doar în magazine specializate. Ponderea fumătorilor care susțin comercializarea produselor din tutun doar în magazine specializate este mai mare decât cea a fumătorilor care susțin comercializarea acestora în chioșcuri. Majoritatea respondenților (79%) au văzut vreo publicitate sau informație despre dauna fumatului asupra sănătății. 47% din ei au menționat că au fost motivați oarecum să renunțe la fumat.
Majoritatea respondenților angajați (83%) au menționat că este foarte important sau important ca să fie asigurat un loc de muncă liber de fum de tutun, iar 88% consideră că angajatorii care admit fumatul în încăperile în care lucrează angajații săi, aduc daune sănătății acestora. Pentru femei este foarte important să fie asigurată această condiție de muncă (cu circa 10 p.p. mai mult) decât pentru bărbați.
Dintre respondenții care au observat vreo informație, majoritatea au văzut publicitatea la televizor (81%). Cei mai mulți dintre fumători, însă, au remarcat publicitatea/ informația pe pachetele de țigări (56%). Internetul, familia/prietenii și panourile stradale au fost informative pentru 27%, 20% și, respectiv, 13% dintre respondenți.
Practici
În prezent, 25% dintre respondenți fumează zilnic, iar 2% – mai rar decât zilnic, Astfel, comparativ cu rezultatele cercetării din 2015, cota fumătorilor a crescut cu 2 p.p. Totodată, numărul mediu de țigări fumate pe zi este similar celui din 2015 și constituie 16 țigări. Se observă o creștere a ponderii respondenților care fumează 71 – 140 de țigări săptămânal.
În ceea ce privește dinamica numărului de țigări fumate, în 2017, poate fi observată o creștere a cotei respondenților care fumează la fel de multe țigări, comparativ cu 30 de zile în urmă. Ponderea respondenților care fumează mai multe țigări descrește cu 2 p.p. de la un val de studiu la altul. Cu toate acestea, proporția celor care au încercat să renunțe la fumat este în scădere. Astfel, 20% dintre fumători au încercat, în ultimele 30 de zile, să renunțe la fumat, în timp ce în 2014, de exemplu, fiecare al treilea fumător a avut astfel de intenție. Totuși, mai mult de o treime dintre fumători planifică să se lase de fumat imediat și pe parcursul următoarelor 6 luni.

Tutunul ucide fiecare a doua persoană care îl consumă. La fiecare șase secunde, un om moare din cauza consumului de tutun. Consumul se tutun are efecte nocive asupra corpului uman, pe un spectru de la grav la moderat. Ceea ce trebuie de știut în primul rând despre consumul de tutun este că, nicotina, pe care o conține tutunul, creează în scurt timp dependență fizică și psihică de care e foarte dificil să scapi.

În total număram 25 de boli asociate consumului de tutun. Unele dintre ele, cum ar fi cancerul pulmonar și accidentul vascular cerebral, au o legătură puternică și semnificativă cu consumul de tutun. Toate bolile inflamatorii ale plămânilor, traheii și laringelui sunt o poartă deschisă pentru fumul de tutun care irită organele respiratorii și împiedică tratamentul lor.

Fiecare țigară pe care o fumezi îți consumă, în medie, șapte minute din viață.

Fumătorii trăiesc de obicei cu 7-13 ani mai puțin decât ar putea.

Fumatul scurtează speranța de viață și reduce calitatea acestuia.

În Moldova, aproximativ o cincime din totalul deceselor pot fi cauzate direct sau indirect de consumul de tutun. Consumul de tutun este responsabil, în medie, de zece decese pe zi.

În plus:

fumatul te îmbătrânește mai repede;
tusea „fumătorului” este un atribut de care nu vei scăpa;
scade sensibilitatea olfactivă sau simțul mirosului;
se atenuează gustul alimentelor;
volumul pulmonar scade și, prin urmare, starea fizică și rezistența se deteriorează;
respirația devine mai dificilă, apar mai frecvent dificultăți de respirație;
circulația sângelui în membre se încetinește, astfel încât mâinile și picioarele se răcesc ușor;
fumătorul se îmbolnăvește mai des, mai ales de gripa, guturai, deoarece tutunul afectează sistemul imunitar care protejează organismul de bacterii și viruși.